MOL, surpriza extinderii agresive în Europa de Sud-Est în contextul sancțiunilor americane

Compania ungară MOL, originară dintr-o țară cu resurse limitate, se află într-o poziție strategică privilegiată în regiunea Europei Centrale și de Est. Deține două rafinării esențiale în Ungaria și Slovacia — cea de la Budapesta, cu o capacitate anuală de 8 milioane de tone, și cea de la Bratislava, care prelucrează 6 milioane de tone pe an. Ambele depășesc, ca dimensiune, orice rafinărie din România, spre exemplu. Mai mult, MOL controlează și croata INA, cu rafinăria din Rijeka, și administrează o rețea vastă de 2.400 de benzinării în regiune, inclusiv în România. În comparație, numărul stațiilor operate în România de Petrom, sub brandurile Petrom și OMV, este de doar 780.

Pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei, MOL capitalizează oportunitățile

Sancțiunile americane aplicate giganților ruși Gazprom, Lukoil și Rosneft au creat o dinamică complicată pentru industria energetică regională. În acest context, MOL pare să profite de conjunctură pentru a-și extinde agresiv expansiunea în Sud-Estul Europei, vizând piețe precum Serbia, România și Bulgaria.

MOL negociază pentru a intra pe piața sârbă

Serbia se confruntă cu dificultăți legate de sancțiunile asupra companiei petrolifere locale NIS, controlată în proporție mare de Gazprom Neft. Singura rafinărie funcțională din țară, cea de la Pančevo, lucrează sub capacitate redusă, fapt pentru care Serbia importă acum cantități semnificative de carburanți, inclusiv pe calea fluvială a Dunării.

Structura acționariatului NIS implică aproape 45% deținere a Gazprom Neft, o participație de 11,3% a companiei asociate Intelligence, precum și 30% acțiuni deținute de statul sârb, restul revenind minoritarilor. SUA au declarat că vor ridica sancțiunile doar după ce influența rusească dispară. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a promis că va găsi rapid o soluție pentru a evita o confiscare a acțiunilor rusești.

În acest context, MOL demarează discuții pentru a prelua o participație de puțin peste 11% din NIS. Această mișcare ar ajuta la reducerea controlului rusesc asupra companiei. De altfel, poziția Ungariei a fost una pragmatică: Ministerul ungar de Externe Peter Szijjarto a subliniat că MOL joacă un rol crucial în asigurarea petrolului și carburanților pentru Serbia, sugerând o creștere a livrărilor în sprijinul aliaților sârbi.

Interes și oportunități pe piața românească

În România, rafinăria Petrotel Ploiești, controlată de Lukoil, are o capacitate de aproximativ 2,5 milioane de tone pe an, fiind ultima dintre cele trei rafinării românești. Aceasta, precum și cele aproximativ 320 de benzinării Lukoil, urmează să intre sub incidența sancțiunilor americane începând cu 13 decembrie, termen amânat recent de la 21 noiembrie. Spre deosebire de Bulgaria, care a primit o prorogare a sancțiunilor până în aprilie 2026, România nu a solicitat o astfel de derogare.

Printre posibilele soluții se află preluarea rafinăriei și a rețelei de benzinării de către stat, în administrare temporară, sau vânzarea către un investitor privat. Ministrul Energiei din România, Bogdan Ivan, a confirmat că cel puțin trei companii și-au exprimat interesul pentru aceste active, provenind din România, SUA, Grecia și Ungaria. În acest mix, MOL se află printre potențialii cumpărători, alături de fondul american Carlyle și grupul Helleniq Petroleum.

Cu o prezență solidă în România, deține deja o rețea de 230 de benzinării și infrastructuri pentru depozitarea carburanților și GPL. În plus, Lukoil deține o concesiune pentru exploatarea gazelor în Marea Neagră, blocul Trident, unde partener minoritar este Romgaz, ceea ce deschide o posibilă oportunitate de pătrundere și pe segmentul upstream și pentru MOL.

Extinderea în Bulgaria, o piață încă în așteptare

MOL a manifestat interes și pentru rafinăria Lukoil din Burgas, singura din Bulgaria, confirmat oficial de premierul ungar Viktor Orbán la finele anului trecut. Bulgaria beneficiază în prezent de o amânare a aplicării sancțiunilor americane, iar rămâne de văzut dacă MOL va continua demersurile. În același timp, un consorțiu format din holdingul turc Cengiz și SOCAR din Azerbaidjan intenționează să finalizeze achiziția, chiar dacă aceasta a fost întreruptă de sancțiunile SUA.

Cum a navigat MOL printre sancțiunile împotriva Rusiei?

De la începutul sancțiunilor europene în 2022, MOL a rămas singura companie petrolieră europeană care primește derogări pentru importul de țiței rusesc, explicând că lipsa accesului la mare o obligă să depindă de conducta Druzhba pentru aprovizionare. UE a impus un embargo treptat asupra petrolului rusesc, interzicând din iarna anului 2022 importurile maritime. Ungaria, alături de Slovacia și Cehia, a obținut o derogare temporară pentru importul prin conductă, singura diferență fiind că Cehia a renunțat ulterior la aceste importuri.

Negocierile maghiare au dus și la excluderea livrărilor pe conductă din plafonul de preț impus petrolului rusesc, iar Ungaria a beneficiat și de excepții privind exportul de carburanți rafinați în Slovacia. De asemenea, SUA au aprobat o scutire temporară pentru importurile de țiței rusesc prin conductă către Ungaria, condiționată de achiziția unor volume importante de gaz lichefiat american (LNG).

Premierul Viktor Orbán susține că această derogare este „nelimitată în timp” și „fără sancțiuni suplimentare” pentru cumpărătorii ungari. Totuși, în anunțurile recente ale OFAC privind amânarea sancțiunilor împotriva Lukoil, nu s-a făcut nicio referire explicită la situația specială a Ungariei.

---

În concluzie, MOL pare să fie marele câștigător regional în jocul sancțiunilor impuse Rusiei, consolidându-și poziția în Serbia, România și Bulgaria, profitând de situațiile create de restricțiile internaționale și de contextul geopolitic complex din regiune. Ambițiile agresive ale grupului ungar reflectă o strategie clară de expansiune în Europa de Sud-Est care ar putea reconfigura harta energetică a zonei în următorii ani.