Consiliul Fiscal:Noile coordonate ale construcţiei bugetare rămân compatibile cu un deficit cash de 8,4% din PIB
Consiliul Fiscal: Noile coordonate ale bugetului rămân compatibile cu un deficit cash de 8,4% din PIB
Consiliul Fiscal (CF) a emis o opinie în urma proiectului celei de-a doua rectificări bugetare pentru 2025, evidențiind faptul că, deși veniturile și cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost reduse cu aproximativ 1,8 miliarde lei, ținta pentru deficitul bugetar cash se menține stabilă la 8,4% din PIB. Acest prag presupune un deficit nominal de 159,8 miliarde lei, o cifră considerată ambițioasă, dar realizabilă în condițiile actuale.
Ajustări bugetare și impactul absorbției fondurilor europene
Documentul CF subliniază faptul că proiectul actual de rectificare operează o ajustare minoră față de proiecțiile anterioare, însă atât veniturile, cât și cheltuielile au fost corectate în jos cu circa 1,8 miliarde lei. Această recalibrare reflectă execuția bugetară în primele zece luni ale anului și reprezintă o încercare de a respecta noile ținte stabilite.
O incertitudine importantă persistă în legătură cu gradul de absorbție efectivă a fondurilor europene, care influențează atât partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli. Potrivit CF, pe segmentul cheltuielilor, creșterea aferentă celor zece luni este de +9,9%, o rată mai redusă comparativ cu creșterea veniturilor, și mai temperată față de nivelurile programate inițial (+14,4%). Proiecțiile bugetare indică continuarea acestei tendințe de moderare.
Din punct de vedere al deficitului cash, noile coordonate ale construcției bugetare par să susțină menținerea unui deficit în jurul valorii de 8,4% din PIB pentru anul 2025.
Perspective pentru 2026 și rolul fondurilor europene
Pentru anul 2026, Măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 sunt anticipate să reducă deficitul la aproximativ 6,5% din PIB. Această scădere ar marca o ajustare semnificativă în comparație cu 2024 și ar fi în concordanță cu angajamentele pe termen mediu asumate de România prin planul bugetar-structural.
Fondurile europene rămân un pilon esențial pentru dezvoltarea economică a țării. Accesul la aceste resurse asigură continuitatea investițiilor destinate modernizării infrastructurii și creșterii capacităților economice. La 31 octombrie 2025, rata de absorbție efectivă a fondurilor aferente perioadei financiare multianuale 2021-2027 era de 11,7% (echivalentul a 3,6 miliarde euro). În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nivelul de absorbție a granturilor era de 31,6%, conform datelor disponibile la 30 septembrie.
Deficitul cash și corecțiile necesare
Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash și ESA la 8,4% din PIB pentru 2025, un obiectiv realist dar solicitant, susținut de evaluările Consiliului Fiscal. Instituția avertizează că, în lipsa măsurilor de corecție adoptate anul acesta, deficitul ar fi depășit cu ușurință pragul de 9%.
Consiliul Fiscal subliniază că această corecție bugetară reprezintă un moment critic pentru restabilirea încrederii în finanțele publice ale României, însă procesul este de durată și dificil. Scepticismul legat de impactul ajustărilor deficitului asupra economiei ignoră riscul acumulării dezechilibrelor și potențiala criză a datoriei publice, cauzată de menținerea unor deficite de aproximativ 9% din PIB.
În plus, CF atrage atenția asupra faptului că politica bugetară de până acum a fost prociclică, accentuând dezechilibrele în perioade de creștere economică post-pandemie și în contextul crizei energetice.
Provocările structurale ale sistemului fiscal românesc
Un alt aspect dramatic evidențiat de CF este nivelul scăzut al veniturilor fiscale în România, de doar 28,7% din PIB, comparativ cu țări precum Cehia (35%), Ungaria (35%), Polonia (37,5%) sau media UE (40,1%). Această discrepanță indică neglijarea importanței unei colectări fiscale eficiente, adaptate nevoilor reale ale societății românești.
Consiliul Fiscal atenționează că o colectare fiscală performantă nu este doar o chestiune economică, ci o problemă de siguranță națională, în contextul presiunilor bugetare și al mediului internațional dificil.
Măsuri complementare și reforme necesare
CF insistă că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată doar prin tăieri de cheltuieli, ci necesită un mix echilibrat de măsuri. Ideea că s-ar putea obține o îmbunătățire rapidă a colectării fiscale fără ajustări legislative este considerată iluzorie. În același timp, o diminuare drastică a cheltuielilor fără schimbări fiscale nu era fezabilă, având în vedere urgența corecției.
Investițiile publice, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, vor reprezenta aproximativ 7,8% din PIB, un indicator important ținând cont că finanțarea prin PNRR se va încheia în 2026. Aceste investiții vor contribui la atenuarea efectelor contractioniste ale corecției bugetare.
CF atrage atenția asupra statusului particular al României, marcat prin "deficitele gemene" – bugetar și de cont curent – o situație singulară în Uniunea Europeană. Corecția este esențială și pentru menținerea încrederii în moneda națională.
Mai mult, cheltuielile militare vor crește în următorii ani, iar Programul SAFE al UE poate sprijini atât corecția bugetară, cât și întărirea capacității de apărare a țării.
Pentru reducerea deficitului pe termen lung, combaterea evaziunii fiscale rămâne o prioritate absolută. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care include digitalizarea, este considerată crucială în acest sens.
Politica monetară și sprijinul economic
În ceea ce privește sprijinul acordat anumitor sectoare economice, CF recomandă utilizarea fondurilor europene și a schemelor de credite fiscale. Totuși, în ansamblu, corecția bugetară nu prevede un impuls fiscal pozitiv, iar relaxarea politicii monetare nu este recomandată pentru a evita presiunile asupra leului.
Evaluarea macroeconomică, bazată pe prognoza Comisiei Naționale de Strategii și Prognoză din 5 septembrie 2025, confirmă relevanța orientărilor adoptate în prima rectificare bugetară din septembrie. O absorbție masivă a fondurilor europene poate menține economia în teritoriu pozitiv în anul 2026.
Proiectul actualei rectificări bugetare a fost pus în dezbatere publică joi de către Ministerul Finanțelor, marcând un pas important în gestionarea echilibrată a finanțelor publice pentru următorii ani.
Această analiză reflectă poziția publică a Consiliului Fiscal și evidențiază provocările complexe și soluțiile necesare pentru asigurarea sănătății financiare a României pe termen mediu și lung.
